Orice aliment, fără excepţie, consumat în cantităţi excesive ne poate face rău. De exemplu: ouăle pot duce la creşterea colesterolului din sânge, morcovii pot determina hipervitaminoza A şi colorarea tegumentelor în portocaliu, salata verde, spanacul, varza, pot determina formarea calculilor renali, pot determina creşterea colesterolului şi a încărcării cu grăsimi a ficatului, carnea poate determina creşterea acidului uric şi apariţia crizelor de gută şi a nefropatiei urice, pastele făinoase pot determina carenţe vitaminice, varza poate favoriza apariţia guşei etc.
Absenţa unui aliment ne poate face rău, de exemplu o alimentaţie lipsită de legume duce la constipaţie şi carenţe vitaminice şi minerale, o alimentaţie lipsită de carne duce de cele mai multe ori la scăderea masei musculare şi, dacă se asociază cu exces de paste făinoase, pâine şi produse de panificaţie, poate duce la obezitate. Absenţa din alimentaţia din timpul iernii a verzei murate şi a citricelor duce la carenţe de vitamina C, cu scăderea rezistenţei organismului la răceală şi gripă. Absenţa legumelor portocalii din alimentaţie (morcov, ardei gras, dovelac) duce la carenţe de vitamina A, cu tulburări ale pielii, tulburări de vedere, etc. Absenţa pâinii integrale din alimentaţie favorizează constipaţia şi cu timpul duce la carenţa de vitamine din grupul B.
Carnea, un pericol
Pentru că volumul de alimente consumate la o masă nu variază foarte mult în cazul oamenilor cu o greutate normală, se înţelege foarte uşor că, la aceeaşi canitate de alimente consumate, doi oameni cu aceleaşi nevoi energetice pot evolua diferit, în funcţie de structura raţiei alimentare.
O raţie săracă în anumite alimente presupune un consum mai mare din alte alimente. Dimpotrivă, la o greutate normală, consumul preferenţial din anumite alimente presupune o sărăcire a raţiei alimentare în alte produse. As