Doua echipe ale Jurnalului National au cronometrat ieri dimineata cat ii ia unui bucurestean de rand ca sa ajunga din centru la Aeroportul "Henri Coanda". Concluzia: numai drumuri sa n-aveti de facut! ... Cititi si: Chirac, cel mai de vaza oaspete Dialog germano-roman ... Doamnele francofonieiFOTOREPORTAJ CULOARUL MELCILOR. Bucurestenii au fost izolati de mesterii carmaci prin siruri de morcovi bicolori
De la Aeroportul "Henri Coanda" spre Palatul Parlamentului si dinspre Palatul Parlamentului spre Aeroportul "Henri Coanda". Doua sensuri ale unui singur traseu devenit de cosmar pentru orice roman de rand. Doua echipe ale Jurnalului National au cronometrat timpul petrecut in trafic, intr-o dimineata racoroasa de Sommet.
Merde. E devreme, e violet, e frig, francofonia se face terorizanta inspre noi, noi ne zgribulim din cauza ei si devenim francofobi. Ne e frica de francofonie. "Bon jour, mes eleves! Bon jour, camarade professeur." Asseyez-vous, ce naiba, oameni suntem.
Ora opt fara chelche minut, suntem dans le centrul de la capital de la francofoni. Un aer gri si rece ne trage de par si ne face sa ne doara. La capital de la francofoni e trista ca o gagica lasata cu ochii-n soare, singura-n prispa. La ora asta ar fi trebuit sa fie mai calcata in picioare, mai pietonata, mai accesata, mai bagata intr-a cincea. Cand colo, la capital de la francofoni se uita in oglinda si nu-i vine sa creada. Daca nu mai are atatea masini pe strazi, macar oameni sa aiba. Ii e dor de picioarele multele, ii e dor de claxoanele si de fumul artistic iesit din masinile bengoasele. Samitul asta a ruinat-o. Noroc ca nu dureaza prea mult, iar letargia asta dureroasa o sa-i treaca repede.
Inspaimantat de trafic ca de proful de franceza, pietonul cel francofob si-a tras perdelele, a-ncuiat usa de patru ori, s-a decuplat de la telefon si asteapta sa treaca tragicul ev
