O mie Sunt genul de om care asteapta o mie de lei rest. 1.000 lei. Vechi. Nu pentru ca`s chitros. Sau pentru ca stau in mia aia, sau ca mai pun 9 si`mi iau o paine. Nu.
Stau si astept 1 mie de lei din principiu. Dupa o servire de toata bafta, servire normala de altfel prin Iasi, se uita cu greata la tine respectiva persoana care te`a "servit", si incepe sa`ti numere restul, incet, asteptand ca tu sa te trezesti vorbind, si sa`i spui "Lasa atat, restu` tine`l tu". Uite ca nu mai fac din astea.
Daca las bacsis putin, se uita in scarba, ceva genul "Ba` da` chitros mai esti... Fomistule!", daca las bacsis mult, unii se uita tot in scarba, da`ti zic din ochi "Ce ma`? Ma vezi chiar asa vai de capu` meu? Crezi ca ma impresionezi ca`mi arunci lovele de pomana?". Unii nu. De fapt, majoritatea se bucura. Oricum tot tu iesi in pierdere. Si servire nasoala, si banii dati.
Eram acu` cateva zile, la un mic s`o bere. C`un prieten. Mancam mici pentru ca noi comandaseram pizza.
Dupa 20 de minute a venit madam si ne`a zis ca nu mai are pizza, ca nu mai e aluat. A luat cat a luat si s`a terminat. Era normal.
Supa nu mancam, chiar daca mai avea, pentru ca era vreo 11 jumate noaptea, si nu merge supa cu bere la ora aia. Oricum, mai mult pentru bere si discutie ne aflam noi acolo. In fine.
Ne`am mai uitat pe meniul ala de 12 pagini, ne`am dat cu presupusu` pana cand ne`am saturat, si am intrebat`o ce mai are. Ea n`avea nimic. Era putin obosita, da`n rest totul era ok. Aaa, de mancare... Pai nu mai avea decat mici.
Intreaba prietenu` daca`s mici de Kosarom. Sunt foarte buni, vine raspunsul. Bine bine, da`s de Kosarom? Da, cum sa nu. Pana la urma, ca`s de Kosarom, Aldis, Grivei, Azorel sau Rex, ce mai conteaza... Bine preparati sa fie si sa nu latre, ca oricum, vorba aia: puiul bine gatit nu`ti face rau. Nici macar puiul de caine. Sau de pisi
