Scaderea accentuata, incepand cu primul trimestru al anului trecut, a dobanzilor la depozitele bancare ale populatiei a condus la reeditarea, in alta forma, ce-i drept, a unei situatii existente in Romania antedecembrista, si anume de a fi nevoit sa-i platesti bancii pentru "serviciul" de a-ti pastra banii. Daca acum 17 ani aceasta plata era la vedere, adica deponentii de valuta erau "taxati" de defuncta BRCE pentru depozitele constituite aici, acum economia de piata isi spune cuvantul, iar plata reprezinta diferenta dintre rata inflatiei si dobanda anuala efectiva. In ecuatie intra si impozitul de 10% aplicabil depozitelor constituite pana la 31 decembrie 2005 sau chiar de 16% pentru cele infiintate dupa aceasta data. Evolutia dobanzilor era privita, la inceputul acestui an, ca o provocare a sistemului bancar. Dobanzile la depozite erau, la finele lui 2005, real negative pentru ca se situau sub nivelul inflatiei de 8,5%. Practic, instrumentul prin care bancile puteau incuraja economisirea devenise neatractiv pentru clienti. Acesta a fost si motivul pentru care o parte curajoasa a micilor investitori a migrat din sistemul bancar catre piata de capital. Actiunile listate la bursa sau fondurile mutuale au fost alternativele. Dintre cele doua, piata bursiera a oferit, in 2005, cele mai bune castiguri. BNR si politica monetara "Dobanzile practicate de institutiile financiare au continuat sa scada usor, insa nu la unison, in 2006. Explicatiile cele mai consistente ale acestei evolutii par a fi ascutirea concurentei din sistem si diversificarea produselor bancare, atat pe segmentul de creditare, cat si pe cel de economisire, chiar daca mai putin intens, pe fondul reducerii vizibile a functionalitatii sectorului bancar ca urmare a deciziilor de politica monetara luate de Banca Nationala in 2006. Aceste decizii au fost, cu precadere, de natura administrativa. Ceea ce treb