- Editorial - nr. 192 / 29 Septembrie, 2006 Asadar, aderarea Romaniei la UE, de la 1 ianuarie 2007, este cea de-a doua mare realizare politica a tarii noastre, din '89 incoace, dupa primirea ca membra a NATO. La acest demers, oficializat prin publicarea, la Strasbourg, a ultimului Raport de Tara, contributia cea mai insemnata si-au adus-o romanii de rand, care, nu numai ca au suportat pe umerii lor fiscalitatea sporita din ultima perioada (ce se va accentua dupa momentul aderarii efective!), dar, in aceeasi masura, au fost, procentual, cei mai mari sustinatori ai intrarii tarii in Uniunea Europeana. Insa, cu toata bucuria pe care o traim cu totii, nu putem sa nu constatam ca, din cauza anuntatelor cresteri ale taxelor si impozitelor, si nu numai - asupra carora guvernantii nostri s-au cam ferit sa faca, la timpul potrivit, referiri _ optimismul romanilor se afla in usoara scadere. Dovada. Eurobarometrul cu Raportul National pentru Romania dat publicitatii de Delegatia Comisiei Europene in Romania arata ca segmentul de eurooptimisti a inregistrat o pierdere de zece procente, ajungandu-se de la 74 la suta in toamna 2004, la 64, in toamna anului 2005. Cu tendinta de scadere. De ce sunt ingrijorati romanii? De problemele agriculturii, de taxele sporite si cresterea traficului de droguri. Studiul arata ca romanii asteapta de la UE sa-i scape de saracie. Daca in plan intern, principalele probleme sunt economia si somajul, atunci politicile UE, sustine romanul mediu, ar trebui sa vizeze cu prioritate combaterea saraciei si a somajului. Aproape 40 la suta dintre romani apreciaza ca este posibil ca aderarea sa fie insotita de crize economice si de reducerea nivelului de trai. Alte temeri vizeaza: socurile economice si politice, sfarsitul monedei nationale, reducerea beneficiilor sociale si pierderea puterii politice a statului roman. O raza de speranta, dar si de ingrijorar