Criogenia nu este, in relatiile internationale, o solutie pe termen nedefinit. Nu numai ca situatia nu ramane neschimbata, asemenea unei fotografii sau cadru de film cand se apasa pe butonul still al telecomenzii politicii mondiale, dar speranta inghetarii unui conflict pentru a gasi leacul bolilor peste ani se poate dovedi desarta prin cronicizarea afectiunilor unor conflicte nesolutionate care continua sa pulseze la temperatura unor regimuri a caror tendinta naturala instinctuala este sa se consolideze economic si administrativ si saincerce sa dobandeasca legitimitate politicasi sprijin extern. Unul dintre cele 154 de subiecte de pe agenda Adunarii Generale (AG) a Natiunilor Unite va fi cel al conflictelor din zona Marii Negre si a Caucazului de Sud. Cele 192 de state membre ale ONU vor dezbate problema conflictelor inghetate din zona GUAM, o alianta initial economica creatain 1997, dar din ce in ce mai articulata politic in ultima vreme. Inscrierea pe agenda AG a fost o victorie a tarilor ce formeaza GUAM. Georgia, Ucraina, Moldova si Azerbaidjanul au mai incercat si in alte randuri sa atraga atentia asupra conflictelor nesolutionate si cu potential de reactivare din Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria si Nagorno-Karabah. Anul trecut o incercare similara nu a avut sorti de izbanda, nereusind sa obtina votul Comitetului General care decide punctele care sunt recomandate spre dezbaterea Adunarii. De data aceasta, cu toate ca acelasi Comitet Director recomandase neincluderea pe agenda, demersul a fost incununat de succes. Tarile GUAM nu au cerut vot la nivelul Comitetului General, ci l-au solicitat direct, a doua zi, la 13 septembrie, in plenul AG. O miscare strategica care i-a luat procedural prin surprindere pe multi, ceea ce explica cel putin partial rezultatul votului in AG. Subiectul va figura pe agenda celei de-a 61-a sesiuni a AG datorita unei majoritati mini