Anuntul recent facut de catre Warren Buffet - locul doi in topul miliardarilor americani - cum ca doneaza aproape 90% din averea sa, estimata la 44 miliarde de dolari, sustinerii unor cauze filantropice a socat. Socul a fost dublu: cea mai mare parte a banilor merg la fundatia condusa de Bill Gates - locul intai intopul miliardarilor -, creatasi ea exact in ideea promovarii unor astfel de cauze. In pofida surprizei, trebuie spus ca initiativele si atitudinile celor doi nu sunt nici unice, nici excentrice. Ele se aliniaza la o traditie americana inauguratainca din secolul XIX. Odata scos de sub semnul surprizei si excentricului si privit atent, evenimentul ne deschide o fereastra speciala spre o traditie ce ilustreaza ce poate sa fie capitalismul, atunci cand un mod de asumare a rolului de capitalist face ca acesta sa depaseasca stadiul de mecanica institutionalasi sa inspire o mentalitate cu o cultura specifica. Exercitiul este cu atat mai necesar cu cat perceptia capitalismului in discursul public romanesc este inca dominata de sintagme precum "capitalism salbatic" sau "acumulare primitiva de capital"- reziduurile mitologiei marxist-socialiste. In comunism, functia sintagmelor era sa discrediteze capitalismul ca o ordine inumana, a "exploatarii omului de catre om". In tranzitie, sintagmele au capatat o noua functie: aceea de a scuza si legitima rapacitatea si impostura profitorilor tranzitiei - ingineri financiari si oligarhi - deveniti peste noapte mari capitalisti. Sigur, se spune, modul in care s-au imbogatit este ilegal si imoral, dar modul lor de actiune este inerent stadiului incipient al capitalismului. Este ceva inevitabil unei anumite etape istorice sau sociale. Pe scurt, nu numai ca oligarhia tranzitiei si metodele folosite de ea sunt astfel legitimate, dar se si sugereaza ca am putea gasi in "America acumularii primitive de capital" modelul uman al oligar