M-am pomenit scriind textul de mai jos, deloc specific mie, in timp ce ma aflam/ma aflu sub plina campanie de calomnie. As fi putut sa o iau mai usor si sa declar ca, daca as fi avut acele legaturi cu Securitatea de care sunt acuzata fara probe, n-as mai fi avut nevoie sa muncesc atat pentru documentarea viitoarelor mele carti, ca sainteleg structurile oculte ale lumii in care am trait. Dar nu pot lua usor aceasta tema, tocmai pentru ca m-am silit, cat am putut, sa ma feresc de aceasta institutie, pentru ca, in libertate, am povestit ce-am trait si am incercat, din primul moment cand legea mi-a permis, saimi vad dosarul. M-am saturat, in sfarsit, de tara asta in care troneaza de decenii diversiunile si jocurile de culise in care esti suspectat si murdarit cu o incredibila lipsa de responsabilitate in care noroiul se distribuie egalitar celor alese/alesi sa devina victime. In care incerci sa faci ceva pentru binele colectiv si primesti ca rasplata raul, calomnia, insulta in care oportunistii infloresc, adulati, sau macar isi vad in tihna de treaba in care exista atat de multi amatori de executii publice care isi umplu sufletele goale cu lapidarea conationalilor lor, intelectuali de preferinta in care, atunci cand esti lovit pe nedrept, institutiile nu te aparasi in jurul tau se face gol, daca nu faci parte dintr-o retea anume in care, dacaincerci sa fii onest cu tine insuti, te poti trezi lovit din toate partile. M-am saturat, in sfarsit, de tara aceasta in care dupa ani de zile de efort ca sa traiesti omeneste te poti oricand trezi pus la zid fara vina sub o teroare stalinistaintoarsa pe dos, cu justitiari amatori, instalati in rolul de procurori publici fara saii cheme nimeni sub denunturi publice care incearca sa te impinga, nevinovat, in ringul unde urmeaza sa fii livrat curiozitatii publice, lovit de insinuari, acuzatii fara proba, colportaje avide imbrancit intr