Apropierea istoricului eveniment a pus Romania pe jar, obligand-o la eforturi organizatorice de negandit altfel. S-au ranit gunoaiele din centru, s-au primenit marcajele stradale, s-au dirijat intersectiile supraaglomerate, s-au sigilat gurile de canal, s-au inchiriat autoturismele "frantuzilor", s-a fidelizat reteaua de telefonie mobila, s-au securizat traseele oficiale... Casa Poporului (caci, intai de toate, a fost poporul si abia dupa aceea Parlamentul) s-a cufundat intr-o stranie liniste prefrancofonica. Edilii urbei, in lipsa de alternative, au ajuns la gandul scornicesteanului si-au interzis traficul rutier in zona. Intorsi la originea hiperproiectului ceausist, stapanii statului oranj pregatesc cu mijloace specifice si nevolnice un grandios randez-vous international. Naluca francofoniei ante si postbelice s-a pornit sa bantuie iarasi pe strazile instramtate si proaspat cosmetizate ale unei Capitale orientale. O capitala invadata de mc’donalds-uri si pub-uri si-n care limba lui Voltaire a cam murit, rapusa de internet, "diavolul" contemporan al instrainarii de sine. Hulita si manjita de ocarile vitriolante ale apostolilor postdecembristi, care o considerau o cacofonie arhitecturala, falnica cladire va fi, pentru cateva zile (ce paradox!), simbolul apartenentei noastre la valorile democratiei nascute la Paris prin... ghilotinarea robespierilor incomozi. Daca inaltii demnitari romani sunt poftiti tot mai arar in saloanele puterilor mondiale, sub cupola multilateral dezavuata ei vor taifasui in voie cu burkinezi, vietnamezi sau guadelupezi ori georgieni (!?) spre propasirea omenirii neanglofone.

Apropierea istoricului eveniment a pus Romania pe jar, obligand-o la eforturi organizatorice de negandit altfel. S-au ranit gunoaiele din centru, s-au primenit marcajele stradale, s-au dirijat intersectiile supraaglomerate, s-au sigilat gurile de canal, s-au