limba franceză, o bună parte din conducători şi-au luat tălpăşiţa spre Cluj, unde urmează să pună lumea la cale. Nu înseamnă că şeful statului nu este şi el aşteptat pe malul limba franceză, o bună parte din conducători şi-au luat tălpăşiţa spre Cluj, unde urmează să pună lumea la cale. Nu înseamnă că şeful statului nu este şi el aşteptat pe malul Someşului, unde i se anunţă prezenţa în weekend. Democraţii, partid monolit, uniţi în cuget şi-n simţiri, fac strategiile pentru punerea în aplicare a directivelor de la Cotroceni. Peneliştii, suferind de dihonie, caută să răspundă unei dificile probleme de aritmetică: dacă îi dau afară pe toţi răsculaţii, rămân mai mulţi liberali în afara sau înăuntrul PNL? Aerul Clujului se pare că are şi efecte terapeutice, de liniştire a nervilor, din moment ce se preconizează şi o cină de împăcare PNL-PD. Aici transilvănenii ies din nou în avantaj, pentru că pe malurile Dâmboviţei tot ceea ce s-a putut încerca în materie de reconciliere a fost un fiasco desăvârşit. Liderii PNL şi PD au băut doar o amărâtă de cafea rece şi amară, iar la întâlnirea secretă Tăriceanu - Băsescu s-a tăiat maioneza, mesenii alegându-se doar cu bube dulci. Dar nici Opoziţia - mai mult sau mai puţin formală - nu e străină de fenomenul Cluj. De la PSD, candidatul pentru şefia SRI, George Maior, e om de-al locului. Grupul de la Cluj şi-a căpătat de mulţi ani brandul de obraz intelectual subţire al social-democraţilor, plin de reformişti, teoreticieni şi clarvăzători ai destinelor partidului. Înlăturarea lui Ion Iliescu de la şefia PSD, prin votul de la ultimul congres, a fost pusă tot în seama unei iniţiative plecate de la Cluj, de unde, iată, se iscă şi alte lucruri în afara cunoscutelor ploi. Inepuizabilul Gheorghe Funar, de la PRM, a vopsit băncile urbei timp de trei mandate de primar, până a predat ştafeta, la alegerile din 2004, preşedintelui democra