investit în producţie. Sunt singurele fabrici care merg în pierdere, pentru ca publicul să câştige.Nu fac profit, pentru că nu pot scumpi biletele. Nu sunt pe plus, pentru că au organigramele investit în producţie. Sunt singurele fabrici care merg în pierdere, pentru ca publicul să câştige.

Nu fac profit, pentru că nu pot scumpi biletele. Nu sunt pe plus, pentru că au organigramele supradimensionate. "Ideea cu profitabilitatea culturii mă cam irită şi e o utopie. Cultura e ca învăţământul, îşi arată efectele în timp. La nivel comercial, sigur că urmărim să obţinem bani cu un anumit gen de spectacole", spune prof. dr. Ioan Vartic, directorul Teatrului Naţional din Cluj. Regizorul Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului Naţional din Craiova, consideră că teatrul nu poate fi profitabil decât în condiţiile scumpirii biletului. "Pentru ca eu, la Craiova, să-mi acopăr toate costurile de întreţinere, producţia de spectacole şi salariile, ar trebui să vând biletul cu 895.000 de lei".

Cele mai scumpe spectacole

Producţia unui spectacol de pluton costă, la Cluj, între 50.000.000 şi 500.000.000 de lei vechi, iar unul vedetă, precum "Regele Lear", montat de Tompa Gábor, două miliarde de lei vechi. "Pentru prima dată am ridicat preţul biletelor la spectacolul

Purificare

, de Sarah Kane, regizat de Andrei şerban, la 400.000-500.000 de lei vechi, dar aceasta este o excepţie. Nu toate au acelaşi succes", afirmă Ioan Vartic. Bugetul de 62 miliarde de lei vechi, provenit din subvenţie de la Ministerul Culturii şi Cultelor, ocupă doar 90% din necesităţile teatrului din Cluj: salarii, reparaţii, întreţinere, producţie. Finanţarea celorlalte necesităţi se face prin prestări de servicii şi sponsorizări. Închiriază sala mare de 1.000 de locuri cu 6-7.000.000 de lei vechi ora. În fiecare an, Clujul trebuie să vândă bilete de trei miliarde de lei vechi, dar nic