TAROM recidivează, jucându-se cu nervii şi timpul pasagerilor. Scuze puerile şi bagaje prea grele. Companiei aeriene "i se rupe" de societatea civilă.

Avionul este cel mai convenabil mijloc de călătorie, confortabil, rapid, în unele cazuri chiar şi foarte rentabil din punct de vedere financiar. Mai mult, statistic vorbind, avionul este şi cel mai sigur mijloc de transport. Aceste afirmaţii nu se adeveresc însă în ceea ce priveşte Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom SA. Acum câteva luni, publicaţiile Trustului Gazeta vă relatau "Coşmarul Tarom" – peripeţiile cursei Bucureşti – Cluj din data de 1 iunie 2006. Atunci, pasagerii care au plătit 220 de euro pentru o cursă directă, au fost nevoiţi să îndure 27 minute de întârziere la decolare, o mică escală la Timişoara hotărâtă ad-hoc de către reprezentanţii TAROM şi, colac peste pupăză, insolenţă şi ameninţări din partea angajaţilor companiei aeriene. În total, o cursă care trebuia să dureze 55 de minute a durat trei ore. Acum, TAROM şi-a dat din nou cu firma în cap, punând la grea încercare nervii pasagerilor care au avut nefericirea să călătorească în data de 24 septembrie 2006 pe ruta Frankfurt-Cluj.

Adio bagaje!

La îmbarcarea pe Aeroportul din Frankfurt, pasagerii care urmau să călătorească cu TAROM spre Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca au observat lipsa din zonă a motocar-ului care duce bagajele la avion. Pasagerii au semnalat acest lucru angajaţilor TAROM, primind însă asigurări că bagajele vor ajunge la Cluj fără probleme. Mai departe, cursa ajunge la ora 22.10 la Cluj, bagajele nicăieri. La ora 23.20 ghinioniştii pasageri se aflau încă în incinta Aeroportului Cluj, completând formulare de constatare a lipsei bagajelor care, culmea tupeului, conţineau menţiunea că toate acestea nu implică responsabilitatea TAROM.

Ca pasager al TAROM plăteşti un bilet prin care compa