Ceahlaul - muntele sfant al romanilor.
Doresc ca acest articol sa fie un modest omagiu in amintirea sfintilor parinti, a marilor sihastri si a miilor de calugari si de calugarite care timp de sapte secole s-au nevoit pe muntele Ceahlau. Ca niste candele cu adevarat vii, acesti sfinti cu mainile ridicate deschideau carari spre cer. Se rugau atat pentru poporul acestei tari, cat si pentru domnitorii ei. Erau alaturi de suferintele si de necazurile credinciosilor veniti din toate partile si stiau sa picure in sufletele tuturor, mangaierile si bucuriile Duhului Sfant
Masivul florilor
Masivul Ceahlau face parte din lantul Carpatilor Orientali si se intinde pe o suprafata de 290 km patrati. Inaltimile lui nu depasesc altitudinea de 1907 m. Dominand muntii din jur, Ceahlaul se zareste din multe parti ale Moldovei si Transilvaniei. Punctele cele mai inalte de pe munte sunt: Varful Toaca (1904 m) si capatul sudic al Ocolasului Mare (1907 m). La altitudinea de 1021 m, spre nord, exista o cascada formata din paraul Rupturi, numita Duruitoarea. Suvoaiele de apa ale paraului cad pe un perete de stanca de la o inaltime de 25 m. De la aceasta cascada si-au luat numele Muntii Durau si Statiunea Durau. Pe traseul turistic Izvorul Alb, la altitudinea de 1350 m, se afla Stanca Dochia, de sub care izvoraste unul din afluentii Paraului Alb. Despre aceasta stanca legenda spune ca este Frumoasa Dochia, fiica regelui Decebal, care a fost prefacuta in stanca de catre Zamolxis, zeul dacilor, ca sa nu cada in mainile ostasilor imparatului Traian.
Flora muntelui Ceahlau este de o bogatie si varietate impresionante. Numara peste 800 de specii de plante si flori. Frumusetea vailor din dreapta si din stanga obcinei, covoarele florale ale poienilor si fanetelor, precum si pozitiile anumitor stanci, impresionand prin maretia lor, invita la popasuri dese. Despre
