Obligatia angajatorului de a isi asculta oamenii nu mai este de mult una exclusiv morala. De la studiile periodice de satisfactie pana la discutiile cu angajatii la o cafea pe hol, monitorizarea starii de spirit din companie este in prezent unul dintre factorii care pot determina succesul unui business.
Pe o piata competitiva, a nu sti cum vad compania cei din interior inseamna productivitate scazuta, absenteism, fluctuatie mare de personal si, implicit, costuri suplimentare. Iar asta pentru ca managerii care se rezuma la presupuneri atunci cand incearca sa se imagineze "in pantofii" subordonatilor pot avea surprize in momentul in care compania trage linia si face bilantul cheltuielilor de personal.
Specialistii in resurse umane sustin ca, daca in tarile vest-europene in medie peste jumatate din companii folosesc metode formale de monitorizare a gradului de satisfactie in randul personalului, in Romania ponderea acestora risca sa fie semnificativ mai mica. Cu toate acestea, instrumentele de profil s-au diversificat insa si in randul companiilor de pe piata autohtona. Ca si in cazul altor practici de resurse umane, marile multinationale au fost cele care au dat tonul. In cazul acestora, studiile de profil au avut si rolul de a compara datele obtinute de grupul respectiv in diferitele locatiii in care acesta opereaza.
Nivelul de satisfactie al angajatilor a ajuns insa sa fie unul dintre indicatorii in functie de care se creeaza strategii, se fac ajustari sau chiar se calculeaza bonusurile managementului.
In compania de curierat TNT, castigurile suplimentare ale membrilor consiliului director sunt determinate, printre altele, si de satisfactia angajatilor. Ideea care sta la baza sistemului este ca rezultatele bune pe termen lung se obtin in principal prin activitatea unor angajati competenti si loiali. Iar pentru ca acestia sa fie loiali si sa is
