Do"Atmosfera de tensiune si isterie din societatea romaneasca seamana cu cea din 90".
"Cred ca una dintre greselile pe care le facem acum este ca discutam despre comunism ca despre ceva uniform si compact. N-a fost asa"
- O sa incep printr-o intrebare la moda. Ati semnat vreun angajament cu Securitatea?
- ...(rade) Nu. N-am semnat nici un angajament. In anul 2000, intreaga conducere a Aliantei Civice a chemat la sediu un notar public si, fiecare in parte, am dat declaratii legalizate despre faptul ca nu am semnat nici un angajament, si ca nu am avut nici un tip de colaborare cu Securitatea.
- Ati scris vreo nota informativa pentru Securitate sau ati dat vreo declaratie pentru Securitate?
- Evident, nu. Dar de ce nu ma intrebati daca nu am omorat cinci oameni? Ati avea la fel de multe motive s-o faceti. Iertati-ma ca glumesc, dar ceea ce am scris si am patit inainte si dupa 89 mi se pare ca raspunde intrebarilor de acest fel. De altfel, am cerut de cand s-a infiintat Cnsas-ul sa-mi vad dosarul. Se pare ca el nu se gaseste.
- Credeti ca aveti un dosar de urmarire?
- Nu ma indoiesc ca am avut, chiar daca ar fi adevarat cand ei spun ca s-a distrus. Cand spun "ei", ma refer la faptul ca, in 1995, atunci cand a aparut volumul cinci din Cartea Alba a Securitatii, despre scriitori, a existat o emisiune Tv la care participau Nicolae Ulieru, fost purtator de cuvant la Sri, Mihai Pelin, autorul cartii, si un moderator. La un moment dat, moderatorul intreba cum se face ca scriitorii care au avut probleme in epoca apar foarte putin. Cum se face, de exemplu, ca Ana Blandiana apare doar episodic? Raspunsul lui N. Ulieru a fost: "Problema cu Ana Blandiana este ca dosarul ei a fost distrus de catre cel care o avea in urmarire in decembrie 89". Mai tarziu, in 2004, in timpul ultimei campanii electorale, l-am vazut pe Gheorghe Onisoru ex