În România există un deficit de circa un milion de locuinţe, din care o treime sunt "revendicate" de Bucureşti. Pentru majoritatea românilor, contractarea unui împrumut rămâne principala În România există un deficit de circa un milion de locuinţe, din care o treime sunt "revendicate" de Bucureşti. Pentru majoritatea românilor, contractarea unui împrumut rămâne principala soluţie de a deveni proprietarul unei case, astfel că această piaţă are un potenţial imens pentru bănci. Cu atât mai mult cu cât volumul creditelor ipotecare pentru locuinţe contractate în ţară se situează la numai 2% din PIB, de zeci de ori mai puţin ca în statele UE. Vă prezentăm mai jos principalele diferenţe dintre produse pentru achiziţia sau construcţia de locuinţe, creditul ipotecar şi imobiliar. Garanţii solicitate Principala diferenţă între cele două tipuri de credite este cea privind garanţiile solicitate de bancă. Astfel, în cazul împrumutului ipotecar, se pune garanţie proprietatea pentru care s-a contractat creditul, care va avea astfel ipotecă de rangul I asupra imobilului. În cazul creditului imobiliar, se garantează cu imobilul care urmează a fi achiziţionat, cu alte locuinţe proprietatea solicitantului sau a unui terţ, cu bunuri imobile, giranţi. La construirea locuinţei, creditul se garantează cu garanţii imobiliare care aparţin solicitantului sau unor terţe persoane. În cazul creditelor imobiliare, garanţiile trebuie să acopere 133% din valoarea finanţată. Avansul minim Dacă optaţi pentru un credit ipotecar, trebuie să aveţi deja strânşi minimum 75% din valoarea imobilului/terenului pe care vreţi să-l cumpăraţi. În cazul creditului imobiliar, aveţi posibilitatea ca, la unele bănci, să obţineţi un astfel de împrumut chiar dacă nu aveţi decât 5% din suma necesară (Finansbank). Trebuie să ştiţi însă că în acest caz costul total al creditului este mai mare. Ce asigurări trebui