A re nceput Facultatea. De azi. Mi`am dat seama ca a inceput atunci cand am vazut ca n`am loc la nici o terasa in Tudor, sa beau si eu o cafea.
Erau toate pline ochi. Toti erau la o bere. Cred ca sarbatoreau inceperea noului an scolar, sau beau de suparare. Important e ca, la final, toata lumea se simtea bine. Cel putin asa credeam. Pentru ca, apoi, am vazut ca nu TOATA lumea se simtea bine. Mai erau si cei care se intrebau daca au creditele sa promoveze sau daca le`a dat drumu` profu` ala scortos, sau care asteptau cazare. Asteptau de vreo 3 zile. Cu nervii in pioneze, nedormiti, calare pe bagaje, la limita rabdarii, murmurand incet cuvinte colorate, majoritatea adresate sistemului, comitetului de cazare, si altora.
Cei mai norocosi se plimbau pe strada in uniforme de scandal, murdari de var si aracet, carand cutii cu vopseluri, var, tapet si trafaleti, grabindu`se spre camera in care fusesera deja cazati pentru a termina treaba si a se indrepta spre facultate. Pentru a`si lua orarul si a participa la cursul festiv. Mda...Cum sa nu.
Cursul festiv... Adica acea adunare de pensionari, majoritatea cu un picior in groapa deja, care plang ca a mai terminat o generatie, generatie care a fost cea mai buna dupa parerea lor, generatie care a meritat sa termine pentru ca erau toti studiosi, uitand in schimb (batranetea bat`o vina) cat ti`au mancat zilele cu toate inutilitatile, cu toate materiile care nu te ajuta si nici nu te vor ajuta nici in viata asta si nici in cea viitoare, cu toate cursurile care tratau subiecte depasite de 10-20 de ani, cu laboratoarele in care aparatura era mai veche decat mobilierul, mobilier care facuse si el razboiul etc. Aceeasi adunare care`i felicita pe boboci si`i minte cu vorbe dulci, cum ca va fi bine, veti trece toti (daca veniti cu dreptul, normal), blablauri, plictiseala, caldura, uitat la ceas, plecat subit la o
