La doi kilometri de localitatea Ovidiu, in spatele unor porti masive de metal, ruginesc de ani buni ramasitele cele mai importante fabrici de sucuri din fructe si conserve din Dobrogea. Denumita simbolic de comunisti "Munca Ovidiu", unitatea era pana nu demult unicul producator local de sucuri 100% naturale si a sucombat din simplul motiv ca era prea... mica. Lista intocmita de AVAS ce cuprinde intreprinderile socotite strategice si pentru care s-au facut eforturi in vederea privatizarii are prea multe "cenusarese" si nu a mai ramas nici un loc liber. La poarta principala nu este nimeni. Cativa caini jigariti avertizeaza paznicul care apare in pas molcom de undeva din interiorul halelor si ne comunica ca are ordin sa nu lase pe nimeni sa intre. Nici nu prea ai ce face inauntru. Directorul general si-a dat de curand demisia, liniile de productie au intepenit din lipsa materiilor prime, iar salariatii si-au luat lumea in cap. Pe vremuri la "Munca Ovidiu" lucrau peste o mie de oameni. Intreprinderea avea parcul propriu de camioane, puncte de desfacere si chiar suprafete intinse de teren cultivate cu legume si livezi. Acum mai sunt doar sase paznici si o persoana care lucreaza in sediul administrativ. "Nu aveti ce vedea aci. Nu a mai ramas nimic. Daca vreti sa intrati sunati la Bucuresti", ne-a refuzat sec portarul. Experimentul Frankenstein Declinul fabricii a inceput imediat dupa 2000. Atunci societatea figura in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului, care nu s-a amestecat in managementul intreprinderii, dar nici nu a miscat un deget pentru privatizare. Ca mai toate intreprinderile de stat, "Munca Ovidiu" avea datorii. Conducerea de atunci a incercat sa "prinda" una din cele trei ordonante care i-ar fi permis privatizarea cu datoriile sterse, insa de fiecare data s-au lovit de refuzul ADS. Agentia a pasat apoi pisica in curtea Autoritatii pentru Valorificarea Ac