Szasz Lorand, şeful Clinicii de Medicina Muncii a participat în perioada 11-15 septembrie împreună cu o delegaţie ministerială în Germania pentru a cunoaşte sistemul Clinicilor de Medicină a Muncii de acolo.

Medicul mureşean consideră că în sistemul nostru de medicina muncii mai există încă multe probleme legislative. Primul pas spre ceea ce se doreşte a fost făcut prin schimbarea Legii 346/2000, care acum reglementează asistenţa medicală, prevede profilaxia bolilor profesionale, promovarea şi menţinerea stării de sănătate la locul de muncă. De asemenea, legea reglementează şi modul de finanţare a Centrului de Medicina Muncii.

Doctorul Szasz vede o problemă şi în faptul că nu sunt semnalate şi declarate cazurile de îmbolnăvire profesională şi asta nu pentru că nu ar exista, ci pentru că medicii nu îşi fac datoria. În 2005, au fost declarate 26 de cazuri noi de boli profesionale, iar în 2006 zece. "Dacă nu se recunoaşte faptul că există cazuri de boli profesionale nu se ia nici o măsură privind condiţiile de muncă, astfel situaţia rămâne aceeaşi", susţine acesta.

O soluţie pentru multe probleme ar fi implementarea pe cinci-şase zone a unor Asociaţii Profesionale pentru Servicii de Sănătate şi Asigurări, care să încaseze banii plătiţi de firme privind riscurile profesionale la care sunt supuşi salariaţii. Aceste asociaţii ar rezolva problema asigurărilor împotriva accidentelor sau a bolilor profesionale, a despăgubirilor. "Urmează o luptă parlamentară, pentru că reforma să poată fi dusă până la capăt", a mai declarat Szasz.

Cât se plăteşte pentru angajaţi

Conform Codului Muncii, companiile angajatoare sunt obligate să achite salariaţilor servicii medicale gratuite de medicina muncii. Pentru fiecare angajat, o companie de top plăteşte lunar unui furnizor de servicii medicale cel puţin şase euro, pentru medicina muncii. O companie care se