Criza de doua luni de la virful serviciilor secrete a luat sfirsit. Oamenii nominalizati si doriti de Traian Basescu in fruntea SRI si a SIE au obtinut miercuri, cu destula lejeritate, votul parlamentarilor.
Numai ca modul in care acestia si-au exprimat optiunile pro sau contra Maior si Saftoiu arata ca in Romania scena politica s-a reconfigurat dupa criterii care nu au legatura nici cu doctrinele politice, nici cu aliantele de la ultimele alegeri.
Dorinta lui Traian Basescu s-a indeplinit dupa ce, miercuri, parlamentul a adoptat validarea lui George Maior in functia de director la SRI si cea a lui Claudiu Saftoiu in frunte SIE.
[c:1:s]Numirea proaspetilor sefi ai serviciilor secrete arata insa ca in Romania s-a format o noua majoritate parlamentara, constituita din PSD, PD si UDMR, in timp ce opozitia ar fi formata din PNL, PRM si - oarecum - PC.
Lucru oarecum surprinzator, caci aliantele acestea de conjunctura nu au de a face nici cu afinitatile politice, nici cu modul in care este alcatuita coalitia de guvernare.
Votul de miercuri in Parlament a avut totusi un element in comun: presedintele Traian Basescu, mai exact raportarea la el prin oamenii pe care i-a propus in fruntea serviciilor secrete.
Votul PD, adica al fostului partid al lui Basescu, a fost unul fara vreo surpriza, democratii anuntand in urma cu cateva zile ca sustin cele doua candidaturi propuse de seful statutului. In plus, PD a devenit avocatul presedintelui, invocand in acest sens argumentul "depolitizarii" serviciilor secrete.
Deputatul Romeo Raicu a sustinut in acest sens ca nominalizarea lui George Maior, senator PSD, rezolva dilema depolitizarii principalului serviciu de informatii, prin faptul ca sefia SRI se acorda unui reprezentant al opozitiei.
Avind un om propus pentru a conduce cel mai important s
