În Senat se joacă cartea autonomiei teritoriale l Senatorii dezbat modificarea a două legi care privesc organizarea şi funcţionarea administraţiilor locale l Permisiunea ca şi cetăţenii cu drept de vot să iniţieze referendumul în probleme de interes local, care ar urma să fie aprobat de o majoritate simplă a aleşilor în funcţie, ar deschide Cutia Pandorei în judeţele Mureş, Harghita, Covasna l Legea ar urma să susţină modificările la Legea nr. 215, respectiv 286 privind administraţia publică locală, unde ne întrebăm vorbim de autonomie sau despre descentralizare?
Două din modalităţile legale prin care UDMR speră să îşi îndeplinească dezideratul exprimat în 2004, la alegerile parlamentare, prin “Declaraţia spre autonomie”, şi anume “independenţa” teritorială, instituţională, culturală şi lingvistică a judeţelor care alcătuiau fostul Ţinut Secuiesc sunt modificările unor prevederi din legea referendumului, modificată ultima dată anul trecut, respectiv din legea administraţiei publice locale.
De fapt, aşa cum a declarat la ultimele ieşiri publice, vicepremierul Marko Bela a indicat retuşarea celor două legi, dar până şi a Constituţiei dacă este necesar, pentru realizarea autonomiei teritoriale.
Referendum lejer
Iniţiativa de a schimba legea referendumului, adoptată în 2000 şi modificată anul trecut, în ceea ce priveşte organizarea celui local data din 2004, când mai mulţi parlamentari ai UDMR au propus acest proiect, pentru a obţine mai uşor aprobarea pentru înfiinţarea Ţinutului Secuiesc. Atunci, unul din liderii facţiunilor radicale desprinse din UDMR, Ferencz Csaba, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc, a contestat iniţiativa parlamentarilor UDMR, considerând-o un motiv de amânare folosit de liderii Uniunii.
Până la urmă, proiectul a fost prezentat anul trecut de senatorii UDMR de Sălaj, respectiv Covasna – Seres
