Institutiile publice locale din zona Viseu sunt conduse de persoane dispuse la orice fel de compromisuri pentru atingerea propriilor scopuri. Primariile emit acte false, dupa care refuza punerea in posesie a adevaratilor proprietari, judecatorii iau de bune falsurile si dau sentinte aiurea, iar procurorii constata falsurile, insa nu le considera infractiuni.
Probabil ca, la Viseu, acestea fac parte din peisajul cotidian si sunt normale. Lungul proces de retrocedare a fostelor proprietati luate cu japca de regimul comunist a durat 17 ani, si este departe de a se fi incheiat.
Reconstituirea dreptului de proprietate a fost ingreunata de mai multi factori, cel mai important fiind acela al lipsei actelor doveditoare de proprietate si a neprofesionalismului unor institutii ale statului, care, prin incompetenta angajatilor acestora, au prelungit acest proces al retrocedarilor, ani la rand. Un caz edificator este si acela al Tereziei Simon, din comuna Leordina.
Femeia este singura mostenitoare a unei familii de moroseni, averea sa fiind solicitata de aceasta spre a-i fi retrocedata inca de la inceputul anilor ‘90.
Numai ca, in loc sa isi primeasca inapoi terenurile solicitate (si vorbim de aproape 10 ha teren, impartit in 15 locatii diferite), femeia a ramas pe dinafara si, mai mult, s-a trezit ca acestea au fost intabulate pe numele unor alte persoane, care nu sunt mostenitori.
La baza acestei retrocedari fantoma (prin Comisia Locala de Fond Funciar Leordina) a stat o adeverinta emisa de secretarul Primariei Leordina, Danut Dan, care continea date false referitoare la situatia juridica a acelui teren.
Cu aceasta adeverinta, din care reiesea faptul ca parintii Tereziei Simon nu aveau mostenitori, Maria Pop, care locuieste tot in Leordina, a solicitat instantei atribuirea unei suprafete de teren din cel in cauz