Dupa o vara caniculara, in care scenele newyorkeze au avut, ca de obicei, o vacanta activa, a reinceput sezonul teatral „oficial“. Iulie si august, lunile dedicate unor festivaluri ca New York Fringe, Midtown International, Lincoln Center sau Howl si traditionalului Shakespeare in the Park (ce anul acesta a adus-o pe Meryl Streep in Lady Macbeth) au fost doar un preludiu pentru noua stagiune. Cum aici nu exista teatre de repertoriu, majoritatea spectacolelor vor putea fi vazute pentru doar trei saptamini, dupa care, daca vreun producator de Broadway nu decide sa le promoveze pe o scena mai mare, productiile mor pur si simplu, lasind in urma doar citeva cronici pe o pagina de website, in arhiva unui ziar. Asta in cazul fericit in care s-a scris despre ele. Sute de show-uri off-off Broadway se duc lasind in urma doar un rind in CV-ul celor implicati in ele.
E adevarat, viata teatrala newyorkeza graviteaza in jurul Broadway-ului. Ce este insa Broadway? Este un bulevard principal, da, dar daca se joaca o piesa intr-o cladire cu adresa pe Broadway, nu inseamna si ca spectacolul s-a jucat pe Broadway. De fapt, Broadway-ul teatral nu are nici o legatura cu geografia, ci cu finantele si aritmetica.
Teatrele de „pe Broadway“ sint practic cele care au deja prestigiu comercial si mai mult de 500 de locuri. Salile cu mai putin de 100 de locuri sint considerate off-off Broadway, iar cele cu mai mult de 100 si mai putin de 500 de fotolii sint off Broadway. In general, teatrele de Broadway sint midtown, in districtul teatral, aproximat a se intinde intre strazile 40 si 66.
Desi exista o foarte activa si vibranta miscare de downtown theatre, considerat in general experimental si off-off Broadway (sint si exceptii: Public Theatre, New York Theatre Workshop, La MaMa sau Vineyard Theatre sint downtown, insa reprezinta importante sali de off Broadway), aproape o
