- Diverse - nr. 196 / 5 Octombrie, 2006 Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construita in anul 1388, sub denumirea de "FORTUL MUSATINILOR". Timp de aproape un secol, "FORTUL" nu a cunoscut modificari esentiale din punct de vedere planimetric, ajungand in timpul domniei lui Stefan cel Mare doar cu cateva mici prefaceri, indeosebi acelea efectuate in vremea lui Alexandru cel Bun. Cele mai ample lucrari de largire si amplificare a esafodajului s-au efectuat in timpul domniei marelui Stefan. Tot in acea perioada a fost refacut in forma actuala santul de aparare a Cetatii (lat de 30 metri si adanc de 20). Astfel inzestrat "FORTUL" a rezistat ulterior multor asedii la care a fost supus, atat in anii 1485, 1497, cat si in 1563, 1653, supravietuind cu succes primelor doua si ramanand necucerita la capatul celorlalte, atunci cand, in conditii dramatice, aparatorii Cetatii s-au predat asediatorilor fara ca acestia din urma sa fi izbutit a o lua prin atac direct sub bataia pustilor sau a tunurilor. In doua randuri doar, "FORTUL" si-a deschis portile pasnic inaintea unor asediatori de profesie, vestiti, fiecare in felul lui, dupa lumile si veacul in care au trait si dupa fortele militare pe care le-au avut la indemana: Suleiman Magnificul (1538) si Mihai Viteazul (1600). Una dintre cele mai severe distrugeri ale Cetatii s-a petrecut cu ocazia asediului polon din anul 1497, cand regele Ioan Albert "a sfarmat totul". Reparatii au fost facute dupa aceasta de Stefan cel Mare (1457-1504) si Despot Voda (1561-1563). O ultima perioada de restaurari si extinderi a unor portiuni de zidarie se va petrece in timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Cetatea a fost distrusa in luna iulie 1675, cand in Iasi domnea de putina vreme Dumitrascu Cantacuzino. Neputand-o strica cu lagum (explozibil de epoca) la porunca sultanului, Cetatii i s-a dat foc si au ars-o. A urmat lovitura de gratie a sor