Chiar a avut loc, la Ateneul Roman. Cu un concert inaugural, cuprinzind lucrari de Constantin Silvestri, Serghei Rahmaninov si Dmitri Sostakovici, aflat la centenarul nasterii sale. Asta daca nu punem la socoteala oficiosul concert al oficialitatilor romano-francofone, cu un program simfonic cu lucrari „camerale“ (sic!) de Ravel, Debussy si Enescu. Cel putin asa anunta un hebdomadar bucurestean de prestigiu. Protagonistii primei duble inaugurale au fost dirijorul Cristian Mandeal, aflat in debordanta forma la cei 60 de ani, si din nou foarte buna, sa o spunem neted de la inceput, Orchestra simfonica a Filarmonicii „George Enescu“ din Bucuresti. Sigur, nu putem omite din acest succint inventar publicul meloman. Care a umplut pina la refuz sala de concert cu buna dispozitie, entuziasm si dorinta de a asculta muzica de buna calitate. Si inca o observatie, cumva nemuzicala: media de virsta extrem de ridicata, cite un pilc, doua de tineri nereusind sa dea o alta culoare, mai „verde“, salii. Unde sint „maturii“, cei dintre 35 si 60 de ani? De ce lipsesc, absenteaza masiv din salile de concert si spectacol, dar si de pe strazi, din magazine, mijloace de transport in comun? Nu stim bine, dar este sigur ca tocmai partea cea mai activa si „potenta“ a societatii este in alta parte.

Programul de la Ateneu a cuprins Preludiu si Fuga, op. 17 nr. 2 de Constantin Silvestri, mult indragitul si popularul Concert nr. 2 pentru pian si orchestra, in do minor, op 18 de Serghei Rahmaninov, cit si tumultuoasa Simfonie nr. 7, in do major, op. 60 a hulitului si decoratului deopotriva compozitor, devenit un fel de simbol al creativitatii din URSS. Dincolo de atitea ironii pe care a trebuit sa le suporte acest genial compozitor si muzician, putem aprecia ca posteritatea ii este net favorabila, iar aprecierile la adresa geniului sau, unanime. Este razbunarea propriului sau destin p