Ne bucuram inca de prevederile unei legi care confirma un pas indraznet si sigur spre - mult si demult clamata, oficial - dorinta de intrare in normalitate. O lege ale carei prevederi trecusera, absolut surprinzator, in 2001, neciuntite, prin furcile caudine ale fostei puteri. (Putere cunoscuta drept un “mare fan” al libertatii de exprimare, care facea mari presiuni nu doar pentru a acapara ecranele, studiourile si paginile ziarelor, ci si pentru a obliga pe toata lumea sa nu vada greselile, ilegalitatile unora dintre ei, iar daca le vedea, sa taca din gura). O lege care, in plina epoca a coruptiei institutionalizate, a pus cat de cat stavila secretomaniei pe bani publici, care a dat unda verde scoaterii la lumina, chiar de catre jurnalisti, ca si contribuabili si reprezentanti ai masei de platitori de taxe catre stat, a afacerilor ilegale facute pe bani publici. Legea 544, privind liberul acces la informatiile de interes public, la care ne referim, a contribuit in ultimii ani la denuntarea multor escrocherii facute, pe bani publici ori din fonduri externe, de functionari mai mici sau mai mari ai statului, posesori de paravan sau macar umbreluta politica. Asa iesisera la suprafata afaceri private, cu capital public, care si-au spus cuvantul in decembrie 2004...

Acum, desi presa nu mai traieste acele vremuri de restriste, nu mai este controlata abuziv si in cascada atunci cand critica puterea, are, totusi, parte de noi surprize. Sau, poate, nu sunt surprize daca ne uitam in directia din care vin. Reprezentantii unei structuri din actualul Guvern, insurubati in Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, au reusit sa elaboreze si sa trimita in Parlament Legea de reutilizare a informatiilor publice, cum au numit-o ganditorii coordonati de Szolt Nagy. In fond, o lege care vine sa amputeze benefica 544, care are menirea sa ne arunce inapoi in timp si in moc