Considerind ca unele afirmatii facute de dna Monica Lovinescu in Jurnal 1998-2000 (Editura Humanitas, 2006) nu sint adevarate, dl Norman Manea publica o Precizare in Observatorul cultural (nr. 337 din 7-13 septembrie a.c.). Printre altele, dl Manea afirma: „nu am facut niciodata vreo reclamatie catre Departamentul de Stat, privindu-i pe Nicolae Manolescu sau Dorin Tudoran sau oricine altcineva; nu am avut, de altfel, niciodata vreun contact, direct sau indirect, cu aceasta institutie“.
Ma grabesc sa confirm ca nu am vazut nici o reclamatie scrisa impotriva mea semnata de dl Manea si adresata institutiei mentionate. Afirmatia dlui Manea ca nu ar fi avut nici un contact, direct sau indirect, cu institutia respectiva ma face sa zimbesc. Fost bursier Fulbright (USIA), dl Manea a locuit, nu o data, chiar in casa unui angajat al Departamentului de Stat, in Virginia. Acolo ne-am si reintilnit la un moment dat si am pornit intr-o lunga plimbare in care am discutat, aproape pina la epuizare, ce Dumnezeu am putea face cu viata care ne mai sta in fata. Cum se vede, memoria joaca feste tuturor, nu doar unora.
Marturisesc ca nu am citit inca ultimul volum al dnei Lovinescu, deci nu pot cintari contextul in care l-ar fi acuzat pe dl Manea de o reclamatie scrisa impotriva mea. S-ar putea ca dna Lovinescu sa fi avut in minte o alta situatie. Este vorba de un articol intitulat A Rediscovered Writer Opens Wounds of the Past (Un scriitor redescoperit deschide rani ale trecutului), semnat de Daniel Bell in Committee on Intellectual Correspondence, Issue No. 3, Winter 1998-1999. Supratitlu – Raport din Romania.
„Raportul“ se ocupa si de dusmani imaginari ai dlui Norman Manea. O buna mustruluiala i se administreaza dlui Nicolae Manolescu, directorul Romaniei literare. in final, sint luat si eu la refec: „Tot in Romania literara, un comentator, Dorin Tudora
