- Istoric - nr. 197 / 6 Octombrie, 2006 Intre ierarhii care au inscris pagini stralucite in istoria Bisericii noastre se numara si mitropolitul Tarii Romanesti Antim Ivireanul. S-a nascut in Iviria (sau Georgia) in jurul anului 1650, din parintii Ioan si Maria, primind la botez numele de Andrei. Inca din tinerete a cazut rob la turci, care l-au dus la Constantinopol. Se crede ca dupa ce a scapat din robie a trait in preajma Patriarhiei ecumenice, unde a invatat sculptura in lemn, pictura si broderia. In Constantinopol a invatat limbile greaca, araba si turca. Probabil tot acolo s-a si calugarit. In jurul anului 1690, evlaviosul domn Constantin Brancoveanu l-a adus in Tara Romaneasca. Aici a invatat mestesugul tiparului de la fostul episcop Mitrofan al Husilor, care conducea in acel timp tipografia domneasca din Bucuresti. In octombrie 1691 a tiparit el insusi o carte greceasca, in care iscalea "Antim ieromonah". Antim a ajuns conducator al tiparnitei domnesti de la Bucuresti. Aici a lucrat pana in 1694, tiparind alte trei carti. In 1696, ieromonahul Antim s-a mutat la manastirea Snagov, unde a intemeiat o noua tipografie, fiind si egumen al acestei manastiri. Aici a stat pana in anul 1701, tiparind 15 carti, dintre care 5 in romaneste. Acum a tiparit un Liturghier greco-arab (1701), pentru trebuintele credinciosilor ortodocsi din indepartata Patriarhie din Antiohia Siriei. La Snagov, ieromonahul Antim a deprins cu mestesugul tiparului si pe o seama de ucenici. In anul 1701, Antim s-a reintors in Bucuresti. A continuat aici sirul tipariturilor, scotand un numar de 15 carti, intre care si un Ceaslov greco-arab (1702), tot pentru credinciosii din Patriarhia Antiohiei. Calitatile deosebite cu care era inzestrat ieromonahul Antim, ca si munca rodnica si neobosita pe care a depus-o inca din clipa venirii sale in Tara Romaneasca, l-au facut vrednic de cinstea de a fi ales