Supusi in permanenta unor presiuni concertate, venite atit din partea justitiabililor - vesnic nemultumiti de sentinte si hotariri -, cit si din partea guvernantilor, care vor sa-si faca imagine punindu-i la punct pe magistrati, judecatorii si procurorii au ajuns la limita rabdarii. Pentru prima data in istoria postdecembrista a Romaniei, ei au adoptat forme extreme de protest, refuzind in final sa intre in salile de judecata. Blamata si pusa la zid de politicienii romani, dar si de cei europeni, Justitia risca sa ajunga, din a treia putere in stat, "ruda mai saraca" a puterilor legislativa si executiva, iar magistratul "un functionar public cu statut de subordonat". S-a ajuns pina intr-acolo incit judecatorii si procurorii sa fie trasi la raspundere si sanctionati pentru orice abateri, chiar daca nu au comis o infractiune - lucru nemaiintilnit in nici o democratie europeana. Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) considera ca instabilitatea legislativa, constringerile procesuale menite sa puna sub semnul intrebarii independenta magistratului, "afecteaza grav stabilitatea in planul dreptului, al autoritatii de lucru judecat, cu repercursiuni incomensurabile".

"Cele mai multe modificari legislative s-au datorat unor dorinte instantanee ale guvernantilor, orgoliilor politice si intereselor de moment"

Declansat in jurul datei de 20 septembrie, protestul magistratilor judecatori si procurori, constituiti la nivel national in Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), a reusit sa-i "aduca cu picioarele pe pamint" pe guvernanti si politicieni, desi, la fel ca si in alte cazuri, "ciinii latra, caravana trece". Nemultumirile magistratilor au rabufnit exact in momentul in care, la Bucuresti, se desfasura summit-ul francofoniei. Cu toate acestea, guvernantilor nu pare sa le fi pasat prea mult, de vreme ce nici pina acum revendic