La cea mai mica zdruncinatura, aproximativ o mie de cladiri din Dolj risca sa se prabuseasca. Majoritatea sunt institutii publice care nu au mai fost consolidate de ani buni si care in caz de cutremur se pot narui in câteva secunde. Sute de scoli, sute de cladiri monumente istorice, zeci de sedii de spitale, de primarii, biblioteci si zeci de blocuri stau sa cada sub privirile neputincioase ale autoritatilor locale. Desi sunt constienti de pericolul la care sunt expusi zilnic cetatenii, din lipsa de alte spatii si de fonduri pentru consolidari, edilii prefera sa inchida ochii si sa spere ca nu se va intâmpla nimic rau. Lista cladirilor cu risc ridicat de prabusire in caz de cutremur pe care autoritatile judetene au trimis-o la solicitarea guvernului este destul de lunga. Imobilele cu risc au fost impartite in trei categorii: din prima clasa fac parte cladirile in care functioneaza institutii publice, considerate de importanta vitala pentru societate, a caror functionalitate in timpul si imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral. Sunt 76 de astfel de cladiri, dintre care doar 15 au fost expertizate, costul total al consolidarilor ridicându-se la 130 de miliarde. Din a doua categorie, in care intra cladirile considerate de importanta deosebita, cum ar fi scolile si cele care adapostesc un numar mare de persoane, autoritatile au identificat 545 de imobile, dintre care 147 expertizate. Din ultima clasa, imobilele de locuit, fac parte 163 de locuinte, dintre care 26 expertizate. Biblioteca - pericol public Cele mai „subrede“ institutii par sa fie primariile oraselor si municipiilor din judet, care au nevoie urgenta de consolidari. Daca Primaria Craiova a fost expertizata in urma cu doi ani, dar Comisia regionala a monumentelor istorice nu a primit nici un raspuns pâna acum din partea Ministerului Culturii si Cultelor, edilii din Bechet, Filiasi, Bailesti si Cal