In fine, si presedintele tarii a remarcat un lucru evident pentru toata lumea de ani buni: invatamantul superior se zbate in mediocritate. Din pacate, constatarea vine tarziu si ramane o simpla... observatie. In capitala Banatului lucrurile au luat-o razna de multa vreme. Gonflarea permanenta a cifrelor de scolarizare, in special la cateva facultati ale Universitatii de Vest, dar nu numai, au generat o stare de fapt ale carei efecte cu greu pot fi acum anticipate. Avem zeci de mii de studenti care nici nu stiu exact ce studiaza sau de ce si aproape la fel de multi absolventi frustrati ca detin o diploma de care nu este nimeni interesat, cu toate ca atat firmele, cat si institutiile de stat cauta cu infrigurare personal. Anul acesta, la Timisoara s-a consemnat o premiera educationala: numarul locurilor disponibile in universitati l-a depasit pe cel al absolventilor de liceu. Sigur, se poate contraargumenta ca sunt asteptati multi tineri din alte parti si ca pe parcursul studiilor sita exigentei academice va cerne si vor absolvi numai cei cu adevarat bine pregatiti. Realitatea dovedeste ca lucrurile nu stau deloc asa. In fiecare judet fiinteaza, prin bunavointa politicienilor, care astazi acuza mediocritatea sistemului, cel putin o universitate de stat. Pe de alta parte, criza locurilor de cazare in camine si nivelul chiriilor fac din Timisoara un centru universitar inchis celor mai multi tineri capabili, dar cu posibilitati materiale limitate. Asa incat orice absolvent de liceu din oras si imprejurimi se poate considera student, chiar daca este nevoit sa plateasca taxe de scolarizare. Celalalt aspect, legat de calitatea procesului educational, este si el contrazis de realitate. Cine nu abandoneaza de bunavoie si depune un minim efort obtine diploma universitara. Pentru ca la mijloc sunt interese foarte simple, legate de dascali angajati pe viata care trebuie sa i