Exista o anumita disperare in gestul PD de a-i oferi lui Tariceanu postul de premier si dupa anticipate. O explicatie vine din istoria recenta a acestui partid, mai exact de la evenimentele din 1998, cand Traian Basescu a rasturnat guvernul Ciorbea, iar PD era tot in fruntea sondajelor.
In acel moment, Basescu a propus sa se iasa de la guvernare si sa se mearga pe varianta anticipatelor, dar presedintele de atunci al PD, Petre Roman, a preferat sa ramana la putere. Urmare a acelei optiuni, PD a inceput sa scada rapid in sondaje, iar in 2004 a mai ramas in parlament printr-un noroc, care in mare masura i se datora tot lui Basescu, primarul de atunci al Bucurestiului.
Multi lideri democrati considera ca acum sunt foarte multe asemanari cu momentul 1998 si nu vor sa mai repete greseala. PD este, potrivit sondajelor, cel mai popular partid din tara, iar ascensiunea sa este in buna masura datorata criticilor permanente pe care Basescu le aduce guvernului Tariceanu.
In plus, Basescu le-a bagat in cap fostilor sai colegi de partid ca tot ceea ce conteaza nu este atat procentul din sondaje, ci mai degraba tendinta, iar momentul in care aceasta arata o descrestere a popularitatii, procesul nu mai poate fi oprit.
Din toate aceste motive, liderii PD sunt aproape dispusi sa faca un compromis si sa accepte cele doua conditii fundamentale puse de Tariceanu pentru a fi de acord cu anticipatele: mentinerea actualului numar de parlamentari PNL, precum si a postului de premier, cel putin in primii doi ani de dupa alegeri.
Problema este daca actualul presedinte al PNL ii va crede pe democrati ca se vor tine de cuvant. Pentru ca, daca in ultimii doi ani relatiile dintre liberali si liderii oficiali ai PD au fost relativ civilizate, adevaratul razboi s-a purtat intre premier si presedintele Romaniei.
Din acest motiv, oricate promisiuni
