chestionaţi cred că ţara îşi va pierde identitatea naţională şi demnitatea, că va creşte şomajul şi că agricultura va fi distrusă în urma integrării. Tinerii sunt mai optimişti şi se chestionaţi cred că ţara îşi va pierde identitatea naţională şi demnitatea, că va creşte şomajul şi că agricultura va fi distrusă în urma integrării. Tinerii sunt mai optimişti şi se gândesc la beneficiile personale pe care le aduce 1 ianuarie 2007, spre exemplu munca şi specializarea în străinătate.

Elevii vor să înveţe în UE

şanse mai mari să-şi găsească un loc de muncă, să se specializeze în străinătate şi un salariu mai mare. Asta cred adolescenţii români că le aduce aderarea ţării la UE. Potrivit unui sondaj de opinie al Fundaţiei Generaţia Europa în parteneriat cu MIE şi Institutul de ştiinţe ale Educaţiei, circa 40 la sută din elevii români de clasa a X-a (16 ani) cred că cel mai mare beneficiu al aderării este găsirea unui loc de muncă. În timp ce, pentru circa 24 la sută din ei, aderarea aduce posibilitatea de a face o specializare în străinătate, pentru 15 la sută intrarea în UE înseamnă salarii mai mari. UE reprezintă pentru cei chestionaţi şansa unei mai bune educaţii. "Nu cred că reprezintă un semn de neîncredere în învăţământul românesc. Avem de câştigat dacă ei vin să pună în practică în ţară experienţa căpătată în străinătate", a spus directorul Autorităţii Naţionale pentru Tineret, Karoly Borbely. Trei sferturi din adolescenţi se informează despre UE de la tv şi apoi de pe internet. Deşi unul din doi elevi crede că este insuficient informat cu privire la integrare, iar unul din zece nu ştie deloc dacă este informat, majoritatea lor consideră că, pentru România, aderarea la UE înseamnă creştere economică semnificativă şi primirea unor fonduri comunitare. Deşi au fost distribuite în şcoli 125 de mii de chestionare adresate elevilor, doar o cincime au fost retu