Nu se inventase inca masina cu aburi, iar in Italia un mester destept de-abia migalea la primul pian. In Tarile Romane se instalase regimul fanariot, iar Anglia se chinuia sa populeze America. Erau anii 1700, iar Bostonul nu adunase inca 10.000 de locuitori. Dar avea ziar!

Chiar daca a avut o viata scurta, The Boston News Letter, primul ziar american, editat de dirigintele de posta John Campbell, vedea lumina tiparului in 1704. Nu el avea sa scrie insa istoria presei in America si chiar a Americii insasi. Ci altcineva. Personajul care intruchipeaza insusi spiritul american, cel care astazi ilustreaza bancnota de 100 de dolari si care le-a bagat cetatenilor tarii sale in cap ca "timpul inseamna bani", omul care a participat la redactarea Declaratiei de independenta si a Constitutiei Statelor Unite, dar care nu a fost niciodata presedintele Americii! Cel care a fondat in Philadelphia prima biblioteca americana, primul spital si primul ziar profesionist, care a inventat paratrasnetul si o unitate de masura care-i poarta si astazi numele, omul care a excelat in domenii foarte diferite, oricare dintre ele capabile sa-l faca renumit in lume. Totusi ceea ce l-a facut celebru a fost jurnalismul. Numele lui este Benjamin Franklin.

Avea doar 12 ani (si 16 frati!) cand a intrat ucenic la tiparnita fratelui sau James, dupa ce lucrase doi ani la fabrica de sapun a tatalui. A fost o perioada cand Benjamin, desi nu studiase decat doi ani, citea in nestire tot ce ii pica in mana, de la gramatica si aritmetica la navigatie. Cand James Franklin a inceput sa editeze The New England Courant (in 1722), un ziar care aparea saptamanal, tanarul Ben de-abia implinise 16 ani si banuia ca la varsta aceasta fratele lui nu l-ar fi lasat sa semneze in publicatia pe care o edita. Spirit viu si inventiv, el s-a gandit sa scrie in numele unei doamne imaginare, o vaduva intre doua var