declară preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu
- Domnule Marian Lupu, cum aţi caracteriza, la momentul acesta, relaţiile dintre România şi Republica Moldova?
- Mai degrabă aş caracteriza relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău ca fiind aproape îngheţate, într-o fază statică, fără dezvoltare. Un dialog în cerc închis, pe două trei subiecte, din care nu putem ieşi. La Chişinău toţi credem că trebuie să rupem acest cerc vicios şi să mergem înainte. Cred că unica soluţie de a ieşi din această situaţie este să încercăm să nu ne axăm pe un coridor foarte îngust de subiecte în dialogul nostru. Trebuie să vedem că interesele sunt mult mai largi. Poate că metodele dialogului care au fost aplicate până acum nu au fost eficiente, iar problema este atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti. Negarea a tot ce este moldovenesc la Bucureşti creează o situaţie de respingere a tot ce este românesc la Chişinău. Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai multă inteligenţă şi flexibilitate între capitale.
- Care sunt subiectele sensibile între cele două părţi?
- Avem trei subiecte deosebit de sensibile şi foarte dificile în dialogul nostru: limbă, naţiune, istorie. S-a ajuns să nu avem dialog nici la nivel de instituţii economice.
Acest fapt duce la ratarea unui număr important de oportunităţi, proiecte comune economice, investiţionale, culturale, cooperare transfrontalieră. Să le luăm pe rând: subiectele Limbă şi Naţiune. Există o mare parte din populaţia Republicii Moldova care se autoidentifică ca fiind români. E OK! Vorbesc limba română. E OK! Avem altă parte a societăţii care, volens-nolens, din cauza istoriei noastre foarte dificile, se autoidentifică, ca moldoveni şi spun că vorbesc limba moldovenească. Iată unde e problema. De ce ar trebui să le impunem unor oameni nişte valori pe care nu le acceptă? Rezultatele nu vor fi pozitive.
