Doar un sfert din podgoriile doljene sunt plantate cu soiuri de vita-de-vie agreate in UE. Chiar si aici, producatorii autohtoni nu detin tehnologia si fondurile necesare pentru a livra vin pe piata comuna europeana. Paradoxul este ca, desi România are podgorii mai mult decât Bulgaria si Ungaria la un loc, dupa 1 ianuarie 2007 vom importa masiv acest produs. Majoritatea producatorilor de vin din judetul Dolj nu vor mai avea voie sa livreze pe piata acest produs de la 1 ianuarie 2007, deoarece nu intruneste conditiile de calitate impuse de UE. Potrivit celor precizate de Ion Gavrilescu, vicepresedinte al Asociatiei Degustatorilor Autorizati din România (ADAR), in judet se cultiva in prezent 12.500 de hectare de vita-de-vie, insa majoritatea cu soiuri hibride, neacceptate pe piata comuna. Cel mult, producatorii pot consuma vinul provenit din aceste soiuri in familie. Din totalul suprafetei, 8.034 de hectare sunt soiuri hibride. „Dupa 1990, au disparut plantatii intregi. Nenorocirea este ca au fost distruse chiar cele cultivate cu soiuri nobile de vita-de-vie. Erau 23.000 de hectare in 1990. In timp, au disparut plantatii importante de la Sadova, Breasta, Brabova, Goiesti, Simnic, Cosoveni, Cârcea si din multe alte comune“, a precizat Gavrilescu. In ultimii ani, statul român a acordat subventii pentru a incuraja producatorii autohtoni sa inlocuiasca soiurile hibride cu unele nobile, acceptate pe piata comuna UE. Producatorii pot primi 150 de lei pe hectar, pentru suprafetele cultivate cu vita-de-vie din soiuri nobile, mai mari de 0,1 hectare. De asemenea, se mai acorda o subventie de 300 de lei la 100 de bucati de vita material saditor. Producatorii care exporta vin primesc prime de export, in cuantum de 90 de lei pe hectolitru, in limita a 8.080 de hectolitri, la sortimentele de vinuri cu denumire de origine controlata (DOC) imbuteliate si pentru vinurile spumante. Di