Ziarul nostru a mai publicat texte dedicate problematicii aromane - una dintre temele de istorie nationala care e acoperita, din pacate, de-un strat gros de ignoranta - si asta nu doar la nivelul opiniei comune, ci si la cel al intelectualitatii si al clasei politice.

In ultimii ani s-a auzit si pe la noi ca exista doua tabere printre aromanii insisi: una care se revendica de la Alexandru Macedon si care se considera altceva decat romani (partizana a declararii aromanilor drept minoritate nationala, nu doar in tarile balcanice unde traiesc multi dintre ei, ci si in Romania) si alta care considera ca aromanii sunt pur si simplu romani. Ceva mai speciali, dar romani.

In raport cu aceste doua tendinte circula si doua atitudini: una de condamnare a aromanilor "disidenti", "antiromani" chiar, cei care vor sa fie declarati minoritate nationala - si alta care ii condamna drept oportunisti pe aromanii care se considera romani si nimic altceva.

In paginile care urmeaza va oferim un interviu pe tema de mai sus cu unul dintre cei mai proeminenti intelectuali de origine aromana - domnul Tiberiu Cunia, din Syracuse, USA. Interviul are calitatea ca exprima nu doar punctul de vedere al unei personalitati bine cunoscute in lumea stiintifica anglo-saxona, si nu numai, ci si pe aceea ca vine din afara tarii, dintr-o lume care nu poate fi banuita de jocuri de interese in raport cu opinia romaneasca din tara sau cu puterea de la Bucuresti.

Dar mai presus de toate, asa cum veti constata, e vorba de-un punct de vedere care exprima pretuire pentru Romania, considerata tara mama si pentru aromani, dar aduce argumente de maxima seriozitate asupra specificitatii consistente a aromanilor in raport cu daco-romanii (cum ii numeste dl. Cunia), o specificitate neostentativa, nediscriminatorie, dar de necombatut.

Stimabilul domn Cunia are in spate, la cei 80 de ani de