Majoritatea spaţiilor comerciale de la sate nu întrunesc condiţiile necesare pentru a face comerţ la standardele cerute de Uniunea Europeană. Singura soluţie ar fi renovarea lor, dar lipsesc Majoritatea spaţiilor comerciale de la sate nu întrunesc condiţiile necesare pentru a face comerţ la standardele cerute de Uniunea Europeană. Singura soluţie ar fi renovarea lor, dar lipsesc resursele. Ca să nu pună lacăt la uşi, proprietarii lor unităţile cooperative se gândesc să închirieze spaţiile mai bune pe care le deţin în provincie. Mai bine de 2,6 milioane de metri pătraţi în jur de 14.300 de unităţi comerciale - constituie zestrea imobiliară aflată în patrimoniul cooperativelor de consum din toată ţara, peste 90% fiind localizată în sate şi comune. "O mină de aur", spun proprietarii lor, care vor să le exploateze mai bine, date fiind câştigurile ce ar putea fi obţinute prin închirierea lor. Calculat la o chirie medie lunară de 20 de euro pe metrul pătrat, Cooperaţia "stă" pe 520 de milioane de euro anual. În acest fel, restaurantele, birturile, bodegile, grădinile de vară, cofetăriile ori chiar şi motelurile şi popasurile aparţinând organizaţiilor cooperaţiei de consum ar putea să fie fructificate corespunzător. Aşa se gândeşte să procedeze şi Virgil Ghinescu, preşedintele Federal Coop Prahova. "Multe din spaţiile pe care le deţin membrii noştri trebuie refăcute, altfel riscăm să nu mai primim autorizaţii de funcţionare după 2007", ne-a declarat Virgil Ghinescu. În aceste condiţii, investiţiile în magazinele săteşti ar putea fi asigurate din banii obţinuţi din închirierea celor mai bine poziţionate, din care se pot scoate lunar sume de 10-20 de euro/mp. Comerţul deţine o pondere de 80% din totalul activităţilor din sector, în jur de 65% reprezentând retailul, în timp ce alimentaţia publică 32%. Doar 3% din activităţi sunt dedicate comerţului en-gros. Cooperaţia