Administrarea autostrăzilor româneşti s-a dovedit a fi până acum o afacere proastă pentru firmele din domeniu, ca şi pentru stat. Un exemplu este compania care a administrat Autostrada Administrarea autostrăzilor româneşti s-a dovedit a fi până acum o afacere proastă pentru firmele din domeniu, ca şi pentru stat. Un exemplu este compania care a administrat Autostrada Bucureşti-Piteşti, dar care a renunţat la scurt timp, pentru că ieşea în pierdere. Un eşec total a fost şi scoaterea la licitaţie, anul trecut, a contractului de întreţinere a Autostrăzii Soarelui, la care nu s-a prezentat decât o singură firmă. Operarea acestei rute se va hotărî la sfârşitul acestui an, când va avea loc licitaţia pentru întreţinerea a 137 de kilometri de autostradă. Firma care va câştiga se va ocupa şi de ultimii 17 km, care mai sunt de finalizat în 2007. Ea va administra spaţiile de servicii din vecinătatea autostrăzii. "O variantă luată în discuţie este şi introducerea unei taxe de drum pentru acoperirea costurilor de întreţinere, un nivel posibil fiind de 2-3 euro/100 km. Banii încasaţi ar putea intra mai degrabă în conturile statului, pentru un control mai eficient al sumelor", au declarat reprezentanţii Ministerului Transporturilor. În schimb, în cazul celorlalte proiecte de autostrăzi din România, cum este cazul Coridoarelor paneuropene IV şi IX, se va aplica noua metodă DBO (design-build-operate), varianta agreată fiind parteneriatul public-privat. Concernul de firme care va proiecta autostrada respectivă se va ocupa şi de construirea ei, dar şi de operare, pe o perioadă de până la 35 de ani. În schimb, statul va plăti o sumă lunară către partenerul privat. şi în cazul viitoarelor proiecte a fost luată în discuţie introducerea unei taxe de drum, echivalentul sumei de 5-6 euro la 100 km, după cum a declarat recent Radu Berceanu, ministrul transporturilor. O parte din sumele colec