Mă tot întreb de două zile de ce s-or fi revoltând aşa de rău avocaţii, astfel încât au refuzat, sub sancţiunea că acceptă să fie urecheaţi de barou, să mai intre în procese.

Înţeleg că bătălia e mare pe această piaţă, disputată între un mănunchi restrâns de persoane, implicate în mii de procese judecate anual de instanţele mureşene. Înţeleg că fiecare avocat îşi doreşte să trăiască mai bine, să câştige mai bine, ceea ce nu îşi doreşte numai această categorie, ci este o dorinţă apropiată locuitorilor întregului mapamond.

De asemenea, le înţeleg şi o motivaţie ce ţine de standardele profesionale. În sensul că "paralelii" le-ar face de ruşine casta, prin slaba pregătire profesională şi alte motivaţii de ordin profesional. Cu toate că mi se pare discriminatorie şi uşor "rasistă" în termeni profesionali această abordare generalizată. Nu vor reuşi să mă convingă cei 100 de avocaţi mureşeni că toate persoanele înscrise în baroul paralel nu au nici o treabă cu dreptul. Mai ales având exemplul din Mureş, unde o mare parte din avocaţii alternativi provin din rândul Poliţiei. Cum nu voi crede că nu sunt uscături, referindu-mă la calităţile profesionale, printre avocaţii Baroului de Avocaţi Mureş.

Înţeleg protestul avocaţilor şi din punct de vedere legal. Când o lege spune că poate exista un singur barou, înfiinţat printr-o lege care reglementează organizarea unei profesii şi a mecanismelor în care funcţionează, mi se pare inacceptabilă tolerarea de către Justiţia românească a încălcării acesteia pe motiv că barourile paralele sunt nişte asociaţii, care pot exista prin legitimarea lor de către o altă lege.

Nu intenţionez să mă alătur corului de bocitoare care acuză că avocaţii prin acest protest bruiază mecanismele funcţionării Justiţiei, în condiţiile în care Justiţia noastră este suferindă cu sau fără greva avocaţilor, care mi se pare doar un răsp