MOSTENIREA IMITATORILOR In artele plastice, plagiatul are denumirea specifica de fals. Iar aceasta problema dateaza in Romania de pe vremea lui Grigorescu.
Cei mai valorosi autori de falsuri au fost chiar marii artisti, care au cota ridicata pe piata de arta din Romania, inclusiv la licitatii. Ipolit Strambu si Gheorghe Petrascu, de pilda, l-au falsificat pe Grigorescu, Dan Ialomiteanu pe Ioan Andreescu, Jean Cheller pe Gheorghe Petrascu s.a.m.d. Acestia din urma - iata cum se-nvarte roata! - se numara printre artistii cei mai vanati de falsificatorii de tablouri. Sau, altfel spus, falsificatorii au fost si sunt, la randul lor, falsificati de altii.
AVALANSA. Nicolae Grigorescu a pictat in timpul vietii 4.600 de tablouri. Si, totusi, pe piata romaneasca erau inregistrate inainte de 1989 12.500 de lucrari. Intre timp, tablourile sale s-au mai inmultit. Deci, in momentul de fata, exista pe piata romaneasca de arta cel putin 7.900 de falsi Grigorescu, majoritatea cu titulatura "Car cu boi". Ioan Andreescu era si el inregistrat cu 1.200 de lucrari, desi in realitate n-a pictat decat vreo 300.
Avalansa de falsuri, in cazul lui Grigorescu, ne-a fost explicata de cunoscutul critic de arta Tudor Octavian prin aceea ca, pe de-o parte, artistul este o legenda nationala, iar pe de alta parte, pentru ca dupa moartea acestuia a devenit un fel de practica didactica sa fie copiat la examenul final de absolvire, la Belle Arte, ca o proba de maiestrie. Pe tablou scria: "Dupa Grigorescu". Dupa aceea era relativ usor ca altcineva sa stearga cu diluant acel "dupa", ca sa ramana numai "Grigorescu". Acelasi lucru s-a intamplat si cu Samuel Mutzner, care a avut inainte de razboi o scoala particulara, unde era imitat de elevii sai. A ramas astfel un stoc de tablouri ale acestor imitatori, lasate mostenire urmasilor, care le-au pus in circulatie ca lucrari originale.
