1. La conducerea Sie si Sri au fost numiti un jurnalist si un diplomat. Vor izbuti doi civili sa igienizeze imaginea celor doua institutii pe care romanii le considera inca o emanatie ceausista?
- Inainte de a raspunde ar trebui sa ne punem alta intrebare: cine poate reforma serviciile secrete romanesti, aflate intr-o tranzitie incerta, de la statutul de departamente ale fostei Securitati, la servicii de informatii moderne, compatibile cu standardele Nato si Ue - oamenii din interiorul serviciilor, sau cei veniti din afara? Mergand si mai departe, ar trebui sa examinam in general chestiunea reformarii serviciilor secrete, ca institutii care au intotdeauna mai multe informatii decat beneficiarii lor. Cu exceptia fostei Rdg, preluata cu arme si bagaje de Germania Federala, nici o alta tara fosta comunista nu a reusit sa elimine toate elementele fostelor organe de securitate comuniste din serviciile sale secrete. Recenta decizie radicala a guvernului polonez de a desfiinta serviciul de informatii militare este un gest disperat, cauzat de neputinta de a birui confreria ofiterilor de informatii ramasi neatinsi de tranzitie.
Pana acum, experienta reformarii Sri si Sie nu a fost prea incurajatoare. Nici macar nu stim cu adevarat cat de mult s-au reformat, singurele argumente care ar indica o schimbare fiind legate de integrarea Romaniei in Nato. Imaginea lor in ochii romanilor nu s-a schimbat insa prea mult, indiferent cine le-a condus. Iar de condus, le-au condus intotdeauna oamenii presedintelui in functie: Ion Iliescu i-a numit pe Virgil Magureanu si Ioan Talpes, apoi, dupa revenirea la putere din 2000, pe Radu Timofte si Gheorghe Fulga. Toti patru s-au dovedit buni aparatori ai sistemului, desi ultimii doi au reusit sa adecveze serviciile la standardele Nato. Emil Constantinescu a crezut ca va birui sistemul cu ajutorul domnilor Costin Georgescu si Cata
