- Diverse - nr. 198 / 9 Octombrie, 2006 Este ceea ce multi au cautat sa descopere in misteriosul teritoriu al tainelor ancestrale. Tentatia a imbiat-o si pe Iuliana Varodi spre un drum "intiatic" in lumea in care intalnesti Eternul la fiecare pas si ale carei trairi si experiente ni se releva prin dublul debut: de carte _ "Lacrimi pulbere de soare" si de fotografie. Suita de 19 fotografii este un fragment din halucinanta experienta avuta in rastimpul unui an petrecut in India. Impulsul imortalizarii Indiei prin oamenii, prin peisajele si particularitatile ei a fost cel al intoarcerii la origini, la iubirea de aproape, dar o iubire nedemonetizata. E un amestec de sacru si prozaic intr-o lume a contrastelor. Folosind un limbaj simplu (nu si simplist) autoarea penduleaza intre rational si emotional. Pornind de la detaliu, doreste sa refaca intregul. Chiar daca la o prima vedere mesajul este lesne de "citit", imaginile te transpun treptat intr-o atmosfera de renuntare, de efort catre implinirea intima, de iubire. Textura pielii unui elefant, privirea lui stranie, ritmul muzicii ce razbate parca dincolo de imagine, in deplina concordanta cu jocul culorilor solare: rosu, galben, pentru ca apoi sa ne conduca la meditatie, pe malurile Gangelui si apoi sa ne readuca la prozaicul strazilor cu un biciclist venind parca de nicaieri si indreptandu-se spre oriunde, somnul "grabit" al unuia dintre miile de trecatori, toate trairile creeaza o atmosfera atemporala, o imagine de ansamblu in care timpul se dilata si curge dupa alte coordonate. Accentul pus pe detaliu si pe mesajul acestuia apare ca un leit-motiv: doua mere in palma unei maini decrepite par a sugera vremelnicia omului, ornamentatia stridenta a unui imblanzitor de serpi, migala unei femei vazuta in perspectiva plonjanta, in pregatirea unui ritual, o maternitate in lumea animala, un fidel "slujbas" al hranei, toate, apar