Rigoare extrema si fantezie debordanta. Un regizor erudit. Un alchimist. Horatiu Malaele. O trupa (devenita) de aur, cea a Teatrului de Comedie. Un spectacol, "Revizorul", foarte aproape de perfectiune. Poate cel mai bun "Revizor" romanesc. Poate cel mai bun spectacol de teatru despre dupa â90. CHEIE. Daca am ras la spectacol si ne-am intrebat de ce, Gogol raspunde: de noi insine
Rigoare extrema si fantezie debordanta. Un regizor erudit. Un alchimist. Horatiu Malaele. O trupa (devenita) de aur, cea a Teatrului de Comedie. Un spectacol, "Revizorul", foarte aproape de perfectiune. Poate cel mai bun "Revizor" romanesc. Poate cel mai bun spectacol de teatru despre dupa â90.
Nu voi povesti subiectul. Daca n-ati vazut "Revizorul" de acum cativa ani, al lui Serghei Cerkasski, de la TNB, poate-ati auzit de cel al lui Pintilie, din anii â70. Voi vorbi doar de "Revizorul" lui Malaele.
FIRESC. Horatiu Malaele stapaneste pana la desavarsire codurile proxemice. Locul fiecarui personaj in scena este in primul rand unul simbolic si polisemic si, foarte imporant, este in acelasi timp locul firesc, cel mai potrivit pe care-l poate ocupa acel personaj in acel moment din desfasurarea spectacolului. Ma gandesc la miscarea scenica. Rafinata si previzibila doar in masura-n care previzibil iti poate parea un gand nerostit. Daca spectatorul, de felul lui, are atata intuitie cat sa stie ce urmeaza sa se spuna, atunci va simti si ce sau cum urmeaza sa faca un personaj sau altul. Gestul aici e continuarea gandului.
CONEXIUNI. Despre masca nu pot vorbi acum, fiindca nu am la indemana spatiul pentru un eseu. Dar faptul ca Hlestacov si Osip (revizorul si servitorul sau) nu poarta masca imi intareste convingerea ca intre ticalosi si respectabili este o singura diferenta: ticalosii sunt prea lenesi ca sa faca efortul de a se acoperi cu masca bunatatii.
Decup
