Vestea ca de anul viitor cateva miliarde de euro din marile vistierii ale U.E. vor fi directionate catre Romania proaspat aderata a fost suficient pentru ca o buna parte dintre oficialii din administratia locala sa viseze deja la comisioane, proiecte faraonice, bani dati cu nemiluita, si noi si inedite posibilitati de “ciupeli”.
Deziluziile, anul viitor, se anunta a fi mari. In primul rand pentru ca U.E. nu va da nici un eurocent fara un scop precis, fara un proiect viabil. Si daca pana acum autoritatile au demonstrat ca sunt incapabile sa cheltuiasca fondurile europene, venite prin programe Sapard sau Phare, e greu de crezut ca lucrurile se vor schimba peste noapte. Asa ca Romania, in primul an dupa aderare cel putin, are toate sansele sa dea mai multi bani inspre U.E. decat sa primeasca, prin proiecte.
Experienta unor programe gen Sapard in Timis demonstreaza din plin acest lucru. O zecime din fondurile europene cheltuite - varianta optimista Miliardele de euro pe care Romania le va primi dupa 1 ianuarie de la U.E. suna foarte bine, pe la talk-show-uri sau in discursuri de politician. Daca ne-am uita insa putin in urma, la ce s-a inamplat la vecinii nostri proaspat aderati in anul 2004, entuziasmul ne-ar scadea brusc. Si asta pentru ca, in acel an, noile state proaspat primite in clubul U.E. au fost in stare sa cheltuie doar 5,6 miliarde de euro, dintr-un buget de 21,5 miliarde de euro alocate de Uniune. Cum e posibil sa nu fie in stare sa cheltuie banii? Ar trebui ca Romania sa stie foarte bine acest lucru, avand in vedere ca ani de zile fondurile europene alocate unor proicte pentru institutiile publice romanesti au ramas necheltuite. Pentru simplul fapt ca autoritatile nu au fost in stare sau nu au vrut sa faca proiecte. Acelasi lucru se va intampla si anul viitor, pentru ca toti banii europeni vor veni doar daca vor exista proiecte viabile, bine in
