- Diverse - nr. 199 / 10 Octombrie, 2006 Desi in toate sondajele realizate in tara la intrebarea cu privire la increderea pe care populatia o are in sistemul judiciar romanesc procentele dovedesc ca romanii nu prea pun baza pe acesta, indeosebi din cauza coruptiei din sistem, trebuie sa recunoastem cu totii nu doar ca sistemul este perfectibil, cat, mai ales, in impas. Cu sincopele inerente unui proces de tranzitie, justitia romaneasca continua sa dea batai de cap, inclusiv celor din U.E. care, si dupa aderarea Romaniei la aceasta, la 1 ianuarie 2007, va continua sa ne monitorizeze pe acest segment, ca si pe altele, de altfel, adica in domeniile in care nu ne-am facut temele pe masura asteptarilor oficialilor U.E. Cei din afara sistemul sunt, fireste, predispusi sa vada doar raul din sistem, mai ales aceia care au avut de-a face cu justitia si au mai si pierdut un proces, in timp ce aceia care sunt in sistem, la randul lor, sunt constienti ca lucrurile nu merg in toate cazurile asa cum trebuie, si, mai ales, ca, din pacate, sunt supusi unor presiuni din partea multor factori, ceea ce, pana la urma, nu mai asigura independenta atat de necesara justitiei. Intr-un document al AMR se recunoaste deschis faptul ca "sistemul nostru judiciar se confrunta si cu alte forme de presiune, intre care se distanteaza cadrul legislativ instabil si incoerent si care afecteaza grav prestigiul autoritatii judecatoresti, fiind de neinteles cum importante acte normative (cum sunt Codul de procedura penala, Codul penal ori Codul de procedura civila) se modifica substantial, lunar (ne asteptam de acum, chiar zilnic), modificarea recenta (de doua ori intr-o luna), prin Legea nr. 365 din 7 august 2006, respectiv OUG nr. 60 din 6 septembrie 2006, scutindu-ne de efortul oricarui comentariu. In aceleasi coordonate (forme indirecte de presiune) pot fi amintite volumul mare de munca si personalul