Decizia de joia trecuta a Bancii Centrale Europene de a majora dobanda de baza de la 3 la 3,25%, cel mai inalt nivel din ultimii patru ani, nu este una care sa ii bucure pe cei care au contractat credite in euro. Iar acestia trebuie sa se astepte, in lunile urmatoare, la noi cresteri, analistii anticipand pentru sfarsitul anului viitor o dobanda de 4%.
Raspunsul bancilor romanesti a fost prompt la decizia BCE, ele majorand instantaneu dobanzile, cu pana la un punct procentual. Dobanzile practicate la creditele denominate in euro fluctueaza in prezent intre 9,50 si 11,50%/an la creditele de nevoi personale si intre 5,90 - 8,90% la creditele imobiliare.
Concurenta acerba dintre banci pentru piata de retail a adus insa variante ceva mai ieftine fata de creditarea in euro sau dolari (dobanda folosita de Rezerva federala americana este de 5,25% si nu se asteapta noi modificari pentru acest an). Este vorba despre creditarea in franci elvetieni sau yeni japonezi. Dobanzile sunt semnificativ mai mici, insa comisioanele sunt ceva mai mari, avand in vedere dificultatea administrarii respectivelor conturi.
In ceea ce priveste dobanzile in moneda nationala, nu se anticipeaza o crestere a lor, existand chiar sperante ca ele se vor reduce odata cu aderarea la Uniunea Europeana.
Rezervele minime, blestemul bancilor
Pentru banci, principala piedica in cresterea creditarii si implicit in expansiunea consumului, factor important de dereglare a procesului de dezinflatie, o reprezinta rezervele minime obligatorii pe care sunt nevoite sa le constituie la BNR. De altfel, expunerea populatiei fata de sistemul bancar a depasit sumele plasate in depozite, dupa trei ani de crestere a creditului, la sfarsitul lui august soldul creditelor depasind cu mai mult de un miliard de lei pe cel al depozitelor.
O reducere a rezervelor nu este insa de act
