Asasinat politic – este suspiciunea cel mai des invocata atunci cind se vorbeste despre cazul jurnalistei Anna Politkovskaia. Chiar si dupa funeraliile de marti, importanti lideri occidentali au continuat sa transmita mesaje vizind libertatea presei in Rusia. Asasinarea Annei Politkovskaia nu a facut altceva decit sa readuca in atentie problemele grave cu care se confrunta presa din Rusia, unde Kremlinul a centralizat puterea politica in miinile presedintelui Vladimir Putin, alimentind ingrijorarea Occidentului cu privire la democratie.
Virulenta opozanta a politicii Kremlinului fata de Cecenia si a presedintelui Putin personal, Anna Politkovskaia i-a smuls acestuia, post mortem, promisiunea ca „aceasta crima teribila si inacceptabila impotriva unei femei si mame nu trebuie sa ramina nepedepsita“. Putin a vorbit la Dresda, oras din estul Germaniei unde a activat ca agent al KGB, in anii 1980. Dupa intrevederea cu Angela Merkel, cancelarul german, in care subiectul Politkovskaia a fost imposibil de ocolit, Putin a sustinut o conferinta de presa. Nu s-a putut insa abtine sa nu spuna ca influenta ziaristei – cu un discurs extrem de critic la adresa Kremlinului – „a fost nesemnificativa“ pentru viata politica de la Moscova. Aceasta a fost practic a doua reactie publica a presedintelui Putin, dupa promisiunea unei „anchete obiective“, facuta telefonic, duminica, omologului sau de la Washington, George W. Bush.
„Aceasta indelungata tacere a presedintelui rus intareste ingrijorarile noastre cu privire la modul in care justitia rusa va ancheta acest caz“ – a afirmat organizatia de aparare a libertatii presei, Reporteri fara Frontiere. Cu putin timp inaintea sosirii lui Putin la Dresda, insarcinatul cu drepturile omului in guvernul german, Günter Nooke, apreciase, intr-un interviu, ca este vorba de „un asasinat politic care nu este decit virful aisb
