Cea dintii editie a Festivalului International de Film de Animatie Anim’est s-a desfasurat in patru sali de cinema bucurestene (Union, Europa, Corso si Elvira Popescu), in perioada 22 septembrie-1 octombrie a.c. Ulterior, o selectie de scurtmetraje si un lungmetraj din program au fost proiectate si la Cinema Victoria din Cluj. Evenimentul, care va avea periodicitate anuala, este un proiect al Asociatiei ESTE’N’EST, infiintata recent de Mihai Mitrica (selectioner principal al festivalului) si Laurentiu Bratan.
Daca, in ceea ce priveste filmele prezentate (peste 250 de scurtmetraje si 12 lungmetraje de animatie, majoritatea productii recente), Anim’est a depasit asteptarile, numarul spectatorilor bucuresteni (in jur de 3.500) este oarecum dezamagitor. Desi este vorba despre un festival „de nisa“ aflat la debut, ma asteptam ca un asemenea eveniment, dedicat animatiei de calitate, pentru copii si – mai ales – pentru adulti, sa suscite ceva mai mult interes intr-o capitala europeana cu peste doua milioane de locuitori. (Trebuie spus, totusi, ca unele proiectii – precum filmele invitatului special, scurtmetrajele britanice sau lungmetrajul brazilian – au beneficiat de sali pline.)
- La ce bun?
Ajungem astfel la inevitabila intrebare: la ce bun un festival international de animatie intr-o tara vaduvita de acest gen cinematografic? Se stie ca Studioul Cinematografic Animafilm – care, in perioada comunista, isi facuse un nume in animatia europeana, producind si 60 de pelicule pe an – supravietuieste de ani buni datorita unor filmulete publicitare (vi-i puteti inchipui pe Balanel si Miaunel predindu-le educatie sexuala adolescentilor?). in afara acestui studio, mai exista doar citiva creatori pasionati, care fie reusesc sa obtina sprijin financiar de la Centrul National al Cinematografiei (precum Radu Igazság sau Dragos Iuga), fie se descurca cu
