Marfurile contrafacute fac parte din viata noastra de zi cu zi. Ele au invadat pietele, dar si magazinele cu pretentii. Specialistii incearca, de ani de zile, sa limiteze acest flagel, care afecteaza atat cumparatorul, cat si producatorii autentici si bugetul de stat. Expertii spun ca apropiata integrare in Uniunea Europeana va mai diminua fenomenul. Asociatia Romana pentru Combaterea Contrafacerilor (ARCC) a inaugurat, ieri, cea de-a patra editie a Conferintei Internationale pentru Combaterea Contrafacerilor, care se desfasoara pana pe 13 octombrie, in Constanta. Evenimentul, care a debutat in sala de conferinte a hotelului Bulevard, este unul dintre cele mai importante din domeniul contrafacerilor, pirateriei si falsului. In cadrul conferintei sunt dezbatute masurile de prevenire, identificare si combatere ale acestora, implicatiile economice si efectele contrafacerilor, atat asupra consumatorilor, cat si a comerciantilor si producatorilor. La manifestare participa numeroase branduri de renume din tara si strainatate, precum si reprezentanti ai institutiilor implicate in combaterea contrafacerilor: Directia Generala a Finantelor Publice, Garda Financiara, Vama, Politie, Politia de Frontiera, Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor. Saracia, explicatie neconvingatoare In cuvantul de deschidere, Dan Docan, presedintele Asociatiei Romane pentru Combaterea Contrafacerilor, a declarat ca fenomenul are ca principale reprezentari pe piata copierea, inlocuirea, falsificarea, specula si kitschul. Acesta a precizat ca, desi la nivel declarativ contrafacerea este condamnata, la nivel faptic ea este acceptata, in contextul economic actual. Explicatia oferita cel mai adesea este nivelul scazut al puterii de cumparare a populatiei. Oamenii apeleaza la produse contrafacute pentru ca pur si simplu nu-si pot permite originalul. Exista si o serie intreaga de alte judecati ca